Mami, tânjesc după atingerea ta!

15.06.2015 12:02

Simţul tactil este unul dintre simţurile cele mai dezvoltate la momentul naşterii copilului (mai dezvoltat decât văzul, auzul sau chiar gustul). El este primul simt care se dezvoltă. La aproximativ 5 săptămâni jumătate un embrion poate simţi atingerea pe nas şi pe buze. Apoi el se extinde către barbie, pleoape, braţe şi la aproximativ 12 săptămâni acopera aproape toată suprafaţă corpului. Un nou-născut simte absolut tot – atingerile mamei, contactul cu pielea sa, când este îmbrăţişat, mângâiat, etc doar că nu poate distinge cu acurateţe locul în care este atins.

Simţul tactil continuă să se dezvolte extrem de rapid în primul an de viaţă (la vârstă de 1 an bebeluşul va procesa informaţia oferită de simţul tactil de patru ori mai repede decât la naştere), iar până la vârsta de şase ani viteza de procesare se va dubla, ajungând foarte aproape de nivelul de percepţie a unui adult. În dezvoltarea Sistemul Somatosenzorial (=porţiunea din Sistemul Nervos responsabilă de simţul atingerii) îşi pun amprenta atât genele (prin extinderea numărului de receptori senzoriali în zone precum degetele, de care noi, oamenii, avem nevoie pentru a desfăşura toate manipulările delicate) cât şi mediul (prin tot ceea ce simte un bebeluş începând încă din uter).

Dacă în ceea ce priveşte partea genetică nu putem avea nici un fel contribuţie sau intervenţie, mediul este ceva ce putem influenţa. Cum putem face asta? Oferind copilului cât mai multe experienţe senzoriale încă din prima zi de viaţă. Iată câteva exemple:

·         Un contact fizic prelungit cu mama (prin purtarea bebeluşului aproape de corpul mamei, atingeri, îmbrăţişări, mângâieri, dormit în acelaşi pat cu bebeluşul)

·         Alăptarea (este mult mai mult decât cea mai potrivită modalitate de hrănire pentru bebeluş; oferă contact fizic, contact vizual şi ajută şi la stabilirea unei strânse legături emoţionale între mama şi copil)

·         Masajul (câteva minute pe zi, într-un moment în care bebeluşul să fie disponibil pentru acest tip de stimulare; are efecte asupra stării generale de bine a copilului, scade nivelul de anxietate şi de stres, creşte nivelul de atenţie şi îmbunătăţeşte calitatea somnului)

·         Manipularea diverselor obiecte şi jucării (cu cât copilul I se oferă  acces la o gama mai largă de forme şi texturi, cu atât experienţa sa este mai vastă)

·         Atingerea corpului sau cu diverse materiale textile (puteţi alege dintr-o gama largă pe care o aveţi la îndemână – lână, mătase, catifea, etc)

·         Baia (pe lângă atingerea şi contactul cu apa, puteţi folosi un bureţel  moale de baie cu care să îl ştergeţi uşor pe tot corpul).

Acestea sunt doar câteva exemple de stimulare senzorială. Va puteţi folosi creativitatea şi ascultăndu-va instinctele şi propriul copil, să inventaţi diverse joculeţe şi obiceiuri pe care să le realizaţi zilnic. Efectele acestor interacţiuni se văd în mai multe planuri, nu doar în dezvoltarea Sistemului Somatosenzorial. Astfel, ele:

§  Stabilesc şi amplifică o relaţie puternică de ataşament între mama şi copil,

§  Oferă posibilitatea de a stabili o rutină zilnică, lucru care ajută atât mama cât şi copilul,

§  Îi da ocazia bebeluşului să ia contact cu lumea exterioară şi să o exploreze, oferindu-I în acelaşi timp un sentiment de siguranţă,

§  Conferă şi altor membrii ai familiei (tată, bunici, fraţi, etc) posibilitatea de a interacţiona cu bebeluşul .

Atingerea, mai mult decât oricare alt simt, are un acces direct la creierul bebeluşului. De aceea, pe lângă cantitatea de atingeri oferite pe zi, este importantă şi calitatea acestora. Atingerile, mângâierile, masajul, etc însoţite de sentimente de dragoste, grijă, preocupare pentru starea lui de bine, etc au un mare impact asupra dezvoltării copilului. Ele oferă cea mai bună oportunitate (şi chiar şi cea mai simplă şi la îndemână) prin care părinţii pot contribui la starea de bine emoţională şi mentală a copilului lor.

Înapoi

Contact

Raluca Mihai

0744.44.80.71

© 2015 Toate drepturile rezervate.

Creați un site gratuitWebnode